Un raport al Asociatiei Europene a Energiei Europene plasa Romania la sfarsitul anului trecut pe locul al 23-lea, dintr-un total de 27, in Uniunea Europeana in privinta capacitatii de productie a energiei eoliene. Conceptul de tara verde este inca unul prea putin cunoscut in tara noastra, iar autoritatile nu dau semne ca le intereseaza prea mult ce fac celelalte tari europene in aceasta privinta.
de Adrian Stoica

Romania se afla, la sfarsitul anului 2009, pe locul al 23-lea din 27 in randul statelor din Uniunea Europeana (UE), in privinta capacitatii de productie a energiei eoliene, cu un total de 14 MW, in crestere cu trei MW fata de anul anterior, arata un studiu realizat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene /EWEA/. Dupa ce in perioada anilor 1998-2002 capacitatea in eolian a Romaniei era zero, primul MW instalat a fost consemnat in 2003. Ulterior, instalatiile eoliene s-au inmultit, astfel incat la finele anului 2009, intreaga capacitate din acest sector energetic a ajuns la 14 MW. In clasamentul EWEA, in 2009, suprematia era detinuta de Germania, cu 25.777 MW, urmata de Spania cu 19.149 MW si de Italia, la distanta considerabila, cu 4.850 MW. In urma Romaniei s-au clasat state precum: Slovacia - cu o capacitate de productie in eolian de 3 MW; Slovenia, Malta, Cipru - cu nici o capacitate instalata in eolian. Pe de alta parte, Bulgaria ocupa locul al 17-lea in acelasi top, cu o putere instalata de 177 MW. Potrivit studiului citat, la nivelul UE-27, era instalata, in decembrie 2009, o capacitate in eolian de 74.767 MW. Pe parcursul anului trecut, in statele UE s-au investit 13 miliarde de euro in parcuri eoliene si s-au instalat peste 10.000 MW, echivalentul a 15 reactoare de la Cernavoda. Majoritatea companiilor europene din sectorul productiei de energie eoliana sunt originare din: Germania, Spania, Danemarca, Italia, Franta si Marea Britanie. Aceste societati asigura peste 100.000 de locuri de munca.
La nivelul Romaniei, CEZ Group construieste, in zona Dobrogea, judetul Constanta, cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalata de 600 MW, aproximativ dublul capacitatii instalate a celui mai mare parc operational in prezent (Parcul eolian Whitelee, Scotia, 322 MW). Compania CEZ a asigurat finantarea proiectului, in timp ce asistenta in constructie si echipamentul au fost furnizate de catre EnergoBit, Viarom, GE Wind Energy, Areva si Emon. In total, investitia din cele doua localitati se va ridica la 1,1 miliarde de euro, la finalul lucrarilor urmand sa fie montate in total 240 de turbine eoliene cu o capacitate instalata de 600 MW, aproape cat un reactor nuclear al centralei de la Cernavoda/sud-est/. Si OMV Petrom a anuntat, in aceasta primavara, ca intra in domeniul producerii de energie eoliana, prin cumpararea firmei Wind Power Park, planificand investitii de 100 de milioane de euro, suma care include pretul de achizitie si dezvoltarea parcului eolian. OMV Petrom va incepe constructia centralei electrice eoliene in acest an, aceasta urmand sa intre in productie la jumatatea anului 2011.
Exemple de urmat
Compania Reader’s Digest a dat publicitatii recent o analiza privind modul in care statele europene inteleg sa promoveze energia verde. Analiza releva ca exista diferente mari intre angajamentele ecologice ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene si daca majoritatea tarilor vad o oportunitate in ecologie, unele trebuie impinse de la spate prin directive draconice instituite la Bruxelles. Reader’s Digest a analizat o serie de rapoarte internationale si a selectat cei mai importanti cinci indicatori ecologici, iar in baza acestora, tara cea mai „verde” din Europa (inteleasa ca UE plus Norvegia si Elvetia) este Suedia, urmata indeaproape de Elvetia. Suedezii au un spital climatizat vara cu zapada adunata iarna, birouri climatizate cu apa de mare. Camioanele lor militare si tractoarele forestiere au motoare hibride, iar autostrada E14, de 500 de km, care strabate Suedia, urmeaza sa devina „autostrada verde”, dupa ce va fi dotata cu statii de alimentare cu biogaz, cu etanol, cu motorina din rapita si cu electricitate. Lemnul din padurile sustenabile suedeze furnizeaza caldura si lumina, dar exista un program de inovatii care isi propune sa obtina, din materia prima oferita de copaci, peste 2.000 de produse care inainte se faceau din petrol. Putini stiu ca azi celuloza se foloseste ca agent de legare in compozitia pastilelor pentru dureri de cap, a textilelor si chiar a membranelor de carnati. Jumatate din productia de energie va fi regenerabila, in 2030 masinile nu vor mai merge cu benzina si motorina, iar in 2050 tara nu va mai emite dioxid de carbon.
In Elvetia, reteaua de cai ferate este atat de buna in Zürich, incat doar o treime din navetisti folosesc masini. Primaria, un hotel si aeroportul sunt incalzite si climatizate ieftin, prin instalatii subterane. Pavilionul Elvetiei de la Expozitia Internationala de la Shanghai, de anul acesta, este inconjurat de perdele masive din luminite suspendate, care se alimenteaza cu energie solara.
Euro-energia verde
Capacitatea de a produce electricitate nepoluanta va fi factorul principal ce va mentine Europa in fruntea cursei pentru protectia mediului, potrivit studiului. Aceasta ar putea fi a treia revolutie industriala. Prima s-a alimentat cu carbune, a doua cu petrol, iar aceasta - cu surse de energie regenerabila, ca vantul, soarele si valurile. In zece ani, o retea electrica de 30 de miliarde de euro va uni mai multe surse de energie regenerabila din noua tari din jurul Marii Nordului, inclusiv Irlanda si Luxemburg. Sute de kilometri de cablu submarin vor conecta parcuri eoliene de pe tarmurile batute de vant ale Marii Britanii cu uzinele belgiene de energie obtinuta din valuri, cu hidrocentralele din Norvegia si cu panourile solare din Germania – toate alimentand un sistem ecologic gigantic. Pionierul acestei revolutii este Germania. Dezastrul de la Cernobal si deversarile toxice in Rin din anii ’80 au transformat rapid Germania intr-o sustinatoare a protectiei mediului si o promotoare a ecologiei ca oportunitate comerciala. Are cele mai multe mori de vant pe cap de locuitor si e cea mai mare producatoare de energie solara. A declarat 2010 ca Anul Energiei, iar guvernul a investit 620 de milioane de euro in cercetarile din energie. Industriile bazate pe petrol sunt considerate demodate, iar Comisia Europeana investeste miliarde in noua viziune.
Cum se calculeaza Indicele Verde?
Tabelele de mai jos exprima performantele ecologice ale tarilor europene si ele contin cinci indicatori. La fiecare dintre acesti indicatori s-a stabilit o ierarhie a celor 29 de tari europene si s-au adaugat scorurile si totalul obtinute de fiecare tara. Tarile cele mai verzi au scorurile totale cele mai mici.
Indicele de performanta a mediului: acest indice complex, prescurtat in engleza EPI (Environmental Performance Index), a fost conceput de Universitatile Yale si Columbia.
Indicele planetei fericite: in tabelele de mai jos este prescurtat HPI, de la englezescul Happy Planet Index si exprima satisfactia cu privire la propriul trai; speranta de viata si amprenta de carbon s-au imbinat in acest indicator pentru a masura gradul in care resursele utilizate din fiecare tara se reflecta intr-o viata fericita.
Indicele de performanta in schimbarea climatica: este prescurtat CCPI, de la englezescul Climate Change Performance Index. La baza acestui indicator stau emisiile de gaze de sera, precum CO2 si eficienta politicilor guvernamentale privind schimbarea climatica.
Biodiversitatea: padurile virgine, muntii, lacurile si tarmurile unde flora si fauna prospera pozitioneaza Elvetia si Finlanda in capul listei tarilor europene din punct de vedere al biodiversitatii.
Alt indicator se refera la Sisteme de energie regenerabila, prescurtat RES, de la Renewable Energy Systems. Cu cele 20.000 de mori de vant si cele mai mari uzine de energie solara fotovoltaica, Germania este de departe lider. Spania si Norvegia se apropie cu repeziciune. Marea Britanie face progrese cu un proiect de constructie a 7.000 de mori de vant amplasate la o distanta de pana la 100 de km de coasta si a celui mai mare parc eolian din Europa, in estuarul Tamisei. Acesta va furniza energia pentru Jocurile Olimpice de la Londra. Norvegia si Elvetia sunt binecuvantate cu multe resurse hidrologice, iar Suedia, Letonia si Austria obtin multa energie regenerabila din rumegus.
Emisiile de CO2, stabile in 2009
Emisiile de dioxid de carbon la nivel mondial au ramas stabile in 2009, incetinirea activitatii industriale in tarile bogate fiind compensata de o crestere a acesteia in China si India, a anuntat Agentia olandeza de Evaluare a Mediului (NEAA) citata de presa internationala. Potrivit raportului, 2009 este primul an de dupa 1992 cand s-a inregistrat o crestere zero a emisiilor de CO2.

