Activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul explorare-exploatare (“upstream”) in industria petroliera din Romania are un istoric complex. In trecut, pana la nationalizarea din anul 1948, accentul principal s-a pus pe domeniul cercetarii; explorarea geologica si geofizica polarizand, practic, principalele domenii de activitate: prospectiuni geologice, prospectiuni geofizice (gravimetrie, magnetometrie, electrometrie si seismica), sinteze cu rezultatele acestor lucrari si analize de laborator privind rocile sursa si fluidele din zacaminte. Rolul principal in activitatea de cercetare, in aceasta etapa, a revenit Institutului Geologic al Romaniei, infiintat in anul 1906 si condus, o lunga perioada, de L. Mrazec. Cele mai importante companii petroliere care activau in Romania, in special „Astra Romana” (sucursala Shell) si „Steaua Romana”, avand preocupari mai intense in domeniile investigarii prin sonde (carotare mecanica, probe laterale, diagrafia geofizica, masuratori de presiune si temperatura), studiul rocilor rezervor (granulometrie, porozitate, permeabilitate, saturatia in apa interstitiala) si determinarea proprietatilor fluidelor in conditii de zacamant.
de Dr.ing. Stefan-Traian Mocuta
Perioada care a urmat actului nationalizarii, pana in anul 2004, cand s-a privatizat o parte din industria petroliera din Romania, s-a caracterizat printr-o concentrare a tuturor preocuparilor legate de industria petroliera, inclusiv activitatile de cercetare-dezvoltare (“research and development”). Programele elaborate pentru aprofundarea cunostintelor privind sectorul explorare-exploatare au fost stabilite in stransa corelare cu preocuparile pe plan mondial. Rezultatele din productie au confirmat succesul acestor preocupari prin productiile cele mai mari obtinute de Romania, titei 14,7.106 t (in anul 1976) si gaze 39,37.109 Sm3 (in anul 1986).
In prezent, activitatea de cercetare-dezvoltare se realizeaza de catre companiile care opereaza in Romania si care au obtinut licente pe anumite perimetre oferite de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru viitor, problema activitatii de cercetare-dezvoltare trebuie sa devina, din punctul nostru de vedere, o problema de strategie economica a statului. Se stie ca aceasta activitate este costisitoare si necesita personal specializat. In consecinta, problema fiind de importanta nationala, organismele abilitate ale statului trebuie sa decida unde se vor efectua, cu precadere, activitatile de cercetare-dezvoltare, in universitati, in laboratoarele societatilor nationale sau in companiile de servicii petroliere.
Analiza perioadei anterioara nationalizarii
Inceputul „Erei Industriale” s-a reflectat in industria petroliera din Romania printr-o crestere continua a infuziei de capital, mai ales strain. Intr-un timp relativ scurt au luat fiinta numeroase societati cu activitati legate de exploatarea petrolului [13]. In segmentul “upstream” al industriei petroliere preocuparea principala a fost exploatarea; cercetarea geologica si geofizica fiind realizata, in cea mai mare masura de Institutul Geologic al Romaniei. In general, cercetarea geologica din domeniul petrolului a fost orientata pe trei aspecte semnificative: definirea originii petrolului, cu referire speciala la petrolul si zacamintele de petrol din Romania; explicarea diapirismului si a rolului sau in formarea zacamintelor de petrol; stabilirea naturii si originii apelor de zacamant.
Activitatea de cercetare efectuata de Institutul Geologic al Romaniei a inclus si lucrari efectuate „in teren”, s-au extins prospectiunile geologice de detaliu [6, 20] si s-au sapat multe sonde de explorare [19]. In aceasta etapa au fost introduse si extinse lucrarile geofizice, atat cele de „prospectiune” [24], cat si cele incadrate in categoria „geofizica de sonda” [16, 22].
In anul 1925, a fost infiintat, in cadrul Institutului Geologic al Romaniei, „Serviciul de prospectiuni”, sub conducerea profesorului David Roman (1925-1927), dotat cu aparatura corespunzatoare pentru gravimetrie, magnetometrie si electrometrie. In cadrul acestui serviciu au inceput activitatea cadre care au devenit distinse personalitati ale geofizicii si geologiei romanesti: Toma-Petre Ghitulescu, Iulian-Silviu Gavat, Mircea Socolescu, Sabba S. Stefanescu. Tot in anul 1925 s-a organizat „Serviciul de prospectiuni geofizice” din cadrul societatii „Astra Romana”. Prima masuratoare gravimetrica din Romania a fost realizata, experimental, la 28 martie 1928, de I. Gavat si T.P. Ghitulescu, in zona Floresti-Calinesti, judetul Prahova. Lucrarea a fost efectuata cu o balanta de tensiune Schweyder-Askania tip Z-40.
In anul 1927 au fost introduse metodele magnetometrice, iar cativa ani mai tarziu si metodele electrometrice, dintre care cea mai utila fiind metoda sondajelor electrice verticale (SEV).
Prospectiunea seismometrica, introdusa in Romania de societatile petrolifere, a inceput prin metoda refractiei, iar in anul 1935 prin metoda reflexiei.
Metoda „carotaj electric”, ca forma particulara a prospectiunii electrometrice, adaptata pentru investigarea sondelor, inventia fratilor Schlumberger [22], care au inregistrat prima „diagrama”, la data de 5 septembrie 1927, in campul petrolifer Pechelbron (Franta), a fost experimentata, in anii 1928-1929, si in Romania, unde a devenit, din anul 1931, metoda obisnuita de cercetare a litologiei si continutului in fluide al straturilor traversate de sonde.
Pentru marirea gradului de realizare a obiectivelor la saparea unei sonde, au fost introduse in practica curenta operatii speciale: masurarea deviatiei sondelor, extragerea probelor de perete, perforarea coloanelor, masurarea continua a temperaturii, urmarirea profilului gaurii de sonda, carotajul radioactiv s.a., cuprinse ulterior in ramura geologiei petrolifere aplicate sau „geologia de santier” sub denumirea de „geofizica de sonda”. Tehnologiile si tehnicile utilizate in geofizica de sonda au apartinut societatilor de servicii specializate, cu sucursale in Romania. La aceste sucursale au lucrat si specialisti romani, unii dintre ei contribuind printr-un aport semnificativ la imbunatatirea tehnologiilor si metodelor aplicate. Personalitatile cele mai cunoscute sunt Acad. Sabba S. Stefanescu si C. Gheorghiu, primul profesor de „geofizica de sonda” la Institutul de Petrol si Gaze – Bucuresti, amandoi lucrand la „Misiunea Schlumberger” si Grigore Zmieureanu, in cadrul societatii „Steaua Romana”, cu o contributie remarcabila in perfectionarea tehnicii de perforare, realizatorul primului „perforator cu jet”.
Institutul Geologic al Romaniei (I.G.R.) si cele mai mari societati petroliere au efectuat numeroase analize de laborator. In cadrul I.G.R. obiectivele cercetarii erau rocile sursa, tipurile de hidrocarburi (titei, gaze) si apele de zacamant. Lucrarile efectuate au stat la baza unor remarcabile studii de sinteza, realizate in special de E. Casimir, C. Creanga, M. Dimitriu s.a.
Societatile petroliere au avut ca obiective [7, 11, 13, 18]: determinarea proprietatilor fizice ale rocilor rezervor (porozitate, permeabilitate, saturatie in apa interstitiala, granulometrie, continut in carbonat de calciu, pentru rocile siliciclastice); analize de fluide (titei, gaze, apa), in conditii standard; analize de hidrocarburi in conditii de zacamant (metodologie si aparatura); determinarea conditiilor fizice din zacaminte, presiune si temperatura (aparatura si tehnica de lucru).
Analizele de hidrocarburi in conditii de zacamant au fost efectuate in Romania in anul 1936, in premiera mondiala, cu autoclava „tip Hügel”, in cadrul societatii „Astra Romana”. Tot in cadrul acestei societati s-au realizat si utilizat, in premiera, in anul 1938, manometrele cu ajutorul carora s-au inregistrat presiunile statice si dinamice din sonde.
Perioada post-nationalizare
In intervalul de timp care cuprinde perioada post-nationalizare analizata (1948-2005), activitatea de cercetare-dezvoltare a fost mult influentata de structura organizatorica a industriei petroliere. Sistemul centralizat a condus la unificarea tuturor activitatilor specifice din segmentul „upstream”. Cercetarea geologica si geofizica pentru hidrocarburi a fost preluata de la toate societatile petroliere, inclusiv de la Institutul Geologic al Romaniei. S-au infiintat intreprinderi specializate, s-au creat laboratoare si s-a infiintat „Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice” (I.C.P.T. Campina) care, sub diferitele moduri de organizare in timp, a contribuit, esential, la strategia activitatii de cercetare-dezvoltare din sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere. Un loc deosebit in sistemul de stabilire a strategiei de cercetare geologica si geofizica pentru hidrocarburi a revenit sectorului „Explorare” din I.C.P.T., organizat pe sectii si laboratoare specializate, pe domenii de activitate: stratigrafie (macro si microfauna, palinologie, nanoplancton), roci sursa, ape de zacamant, roci rezervor, sinteze geologice si proiecte; cu sediul in Bucuresti. Acest sector, cu diferite denumiri in timp, a beneficiat de aportul unor valorosi cercetatori, care au contribuit, prin rezultatele activitatii lor, la crearea personalitatii acestei institutii, din conducerea careia au facut parte: D.M. Preda, Acad. I. Bancila, M. Popescu, V. Coman, P. Zaharescu, Al. Butac, I. Muresan s.a.
Rolul principal in efectuarea lucrarilor de prospectiuni si explorari a revenit, treptat, „Intreprinderii de Prospectiuni Geologice si Geofizice pentru Hidrocarburi” (I.P.G.G.H.), unitate complexa, inzestrata cu aparatura corespunzatoare pentru achizitionarea si procesarea datelor (intr-o anumita perioada, la nivel mondial), beneficiind de personal cu o temeinica pregatire profesionala, ce a realizat numeroase studii si lucrari de sinteza pentru industria petroliera, sub indrumarea stiintifica a unor mari specialisti: N. Grigoras, J. Gherman, O. Dicea, V. Chiscan s.a.
Obiectivele activitatii de cercetare-dezvoltare din industria petroliera, in sectorul explorare, din Romania, din aceasta perioada, au fost [7, 13, 15, 21]:
- studierea calitatii titeiurilor, pe formatiuni productive si campuri petrolifere [1];
- identificarea rocilor generatoare de hidrocarburi din marile unitati structurale [3, 5];
- elaborarea programelor pentru utilizarea mai eficienta a metodelor geofizice in rezolvarea problemelor geologice din zonele petrolifere [4];
- sinteza conceptiilor privind formarea cutelor diapire din Romania [17];
- cunoasterea legilor de raspandire a zacamintelor de petrol din Depresiunea Precarpatica [6, 13, 15] si sectorul romanesc al Depresiunii Panonice [25];
- elaborarea studiilor geologice complexe, pe zone si formatiuni geologice, cu descrierea rezervoarelor, distributia hidrocarburilor si a tipurilor apelor de zacamant [13], in scopul stabilirii directiilor favorabile pentru lucrarile de explorare.
Geofizica de sonda, organizata, in final, sub forma unei unitati speciale, „Intreprinderea de Carotaj si Perforari”, a avut activitatea de cercetare-dezvoltare orientata spre marirea performantelor tehnologiilor si tehnicilor de achizitie si prelucrare a informatiilor obtinute prin metodele de investigare in sonde. Au contribuit la perfectionarea acestui sector multi specialisti, dintre care unii cu un aport deosebit: Serban Goilav, Gh. Peteu, Pavel Lazar, Floricel Gheorghiu, V. Negoita, I. Savu, St. Stoicescu, Al. Babskov, V. Iamandi s.a. [13, 14, 16].
In sectorul „Exploatare” activitatea de cercetare-dezvoltare a fost elaborata si realizata in cea mai mare parte in I.C.P.T. Campina. Infiintat pe structura organizatorica a „Directiei Tehnice” a fostei societati „Astra Romana”, I.C.P.T. Campina, cu diferite denumiri in decursul timpului, a realizat numeroase studii in domeniile tehnologiilor de foraj, extractie, exploatarea zacamintelor si fizico-chimia fluidelor produse, concentrand numerosi specialisti in domeniile respective, a caror activitate a fost coordonata si stimulata, peste trei decenii, de Gh. Aldea si N. Cristea [13]. In aceasta perioada s-a format, in I.C.P.T. Campina, „Departamentul inginerie de zacamant”, cu o activitate deosebit de laborioasa in tara si cu o prezenta semnificativa in programele de cooperare internationala. Activitatea acestui departament cu aport apreciabil in „upstream-ul” industriei petroliere din Romania, a fost „construita”, in timp, sub conducerea prof.dr. N. Cristea, incepand cu o generatie memorabila, supranumita, de cei care au urmat, „generatia de aur”, din care au facut parte: N. Mihailovici, Al. Ursu, D. Bossie-Codreanu, Al. Vernescu, Al. Costa-Foru, M. Popescu, Fl. Langa, P. Chiran, R. Beldianu, D. Rusu. Pe „fundamentul” construit de aceasta generatie, cei care au urmat au continuat, cu respect si modestie, sa construiasca, participand, alaturi de specialistii din celelalte domenii si de cadrele didactice universitare, la edificarea unei adevarate scoli romanesti in industria petroliera.
Tot in aceasta perioada s-a realizat un salt calitativ in domeniul cercetarii proprietatilor fizico-chimice ale zacamintelor. Laboratoarele de specialitate pentru studiul rocilor sursa si rezervor, analiza fluidelor, in conditii standard si de zacamant si determinarea conditiilor fizice din zacaminte, din cadrul I.C.P.T. Campina, Bucuresti si Medias, au promovat, in timp, beneficiind de aparatura perfectionata, tehnici si tehnologii noi sau imbunatatite, furnizand domeniului „dezvoltare” informatii, superioare calitativ, pentru proiectarea explorarii si exploatarii zacamintelor. Un domeniu nou in activitatea de cercetare-dezvoltare din “upstream-ul” industriei petroliere din Romania, bazat pe un fundament stiintific elevat, a fost adoptat si dezvoltat, in aceasta perioada. Acest domeniu este cunoscut, sub denumirea de „modelare integrata a rezervorului” – un procedeu avansat pentru o mai buna caracterizare a zacamintelor si a descrierii curgerii fluidelor prin medii poros-permeabile – care se bazeaza pe integrarea datelor geologice, geofizice si ingineresti (de zacamant si extractie), creand un model tridimensional cu impact asupra deciziilor in managementul exploatarii [2, 20].
Procesele de simulare a exploatarii rezervoarelor au fost introduse in I.C.P.T. Campina in anul 1970 si s-au continuat, pe baza unor cercetari interne, aproximativ 20 ani, cu rezultate notabile obtinute de colective din care au facut parte N.V. Popescu, V. Badiu, V. Voinescu si I. Ilie, pentru zacaminte de titei sau gaze, cu si fara injectie de agent de lucru pentru cresterea recuperarii, P. Chitu-Militaru, pentru zacamintele de gaz condensat si Gh. Ciuca, pentru exploatarea zacamintelor cu titeiuri grele, cu si fara procese termice (combustie, abur). Din anul 1993, I.C.P.T. Campina a beneficiat de softuri mult imbunatatite si mai performante: “Western Atlas Software”, “Landmark”, “Schlumberger” si “Roxar Software” [2].
Reanalizand realizarile acestei perioade, in activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul “upstream” al industriei petroliere din Romania, se remarca faptul ca, prin strategiile folosite, cu aspecte pozitive si negative, in aceasta perioada s-au realizat, practic, cele mai intense lucrari pentru explorarea si exploatarea principalelor provincii petrolifere, obtinandu-se cele mai ridicate nivele de productie, titei 14,7.106 t (in anul 1976) si gaze 39,37.109 Sm3 (in anul 1986).
Colectivul de specialisti din I.C.P.T. Campina a rezolvat, in aceasta perioada, multiple probleme ale “upstream-ului” industriei petroliere din Romania, creand, prin activitatea de cercetare-dezvoltare, tehnologii noi sau imbunatatite, produsi noi sau imbunatatiti, tehnici si metode noi sau imbunatatite, unele dintre acestea formand subiectul celor peste 500 de brevete, dintre care unele cu larga aplicare prin consecintele economice apreciabile, ca de exemplu:
- termoadsorbtia pentru degazolinarea gazelor, autor N. Petcu;
- tehnologii si echipamente pentru exploatarea sondelor prin gaz-lift si piston liber, autor „colectiv V. Truica”;
- tratarea termochimica a titeiurilor, autor „colectiv F. Popescu – T. Basarabescu”;
- deshidratarea titeiurilor grele prin stripare cu gaze, autor „colectiv V. Popp”;
- fluidizarea titeiurilor asfaltoase si parafinoase, autor „colectiv M. Cucuiat V. Popp”;
- aditivi pentru fluidele de foraj, autor „colectiv I. Ana – M. Orosz”;
- curatirea apei de zacamant produse cu celula de flotatie cu aer indus, autor „colectiv V. Dinulescu – I. Voinescu” (Dinulescu).
Multe dintre brevete au urmarit imbunatatirea performantelor echipamentului de fund si suprafata in pompajul de adancime, perfectionarea tehnologiilor in operatiile de control al nisipului din rezervoarele deschise in sonde, deparafinarea sondelor, evacuarea apei din sondele de gaze, imbunatatirea tehnologiilor in foraj (de mare adancime, marin, geotermal, la sonde cu unghiuri mari de inclinare s.a.), realizarea regimului optim pentru foraj, retete noi sau imbunatatite pentru fluidele de foraj si pastele de ciment, perfectionarea aparaturii de cercetare a conditiilor fizice din zacaminte, a aparaturii si echipamentelor de suprafata din sectorul „Exploatare”.
In aceasta perioada au fost introduse in santierele petroliere din Romania: tehnologia de crestere a productivitatii sondelor prin operatiile de fisurare hidraulica, realizata de I. Niculescu si Gh. Aldea (Bustenari, 1954 si Moinesti-Chilii, 1955); cresterea recuperarii titeiului din zacaminte prin metode conventionale (I.O.R.): injectia de apa si/sau gaze si neconventionale (E.O.R.): polimeri, micelare, surfactanti, termice (combustie, abur), microbiene; cercetarea si testarea hidrodinamica a zacamintelor (C. Serban); forajul orizontal s.a.
Laboratoarele I.C.P.T. Campina si Bucuresti au beneficiat de utilarea cu aparatura moderna pentru determinari specifice pentru roci sursa, roci rezervor, fluide, conditii fizice din zacaminte si caracteristici ale fluidelor in conditii standard.
Un rol deosebit l-a avut, in aceasta perioada, invatamantul de specialitate, ramura „petrol”, din Romania. Domeniul cercetare-dezvoltare a beneficiat, in primul rand, de cadre cu o inalta calificare, formate in universitati cu traditie in acest domeniu, in special „Universitatea Petrol-Gaze” din Ploiesti. In al doilea rand, universitatile, beneficiind de contracte, au elaborat, mai ales dupa 1989, studii de inalt nivel stiintific privind industria petroliera. In domeniul „Explorare”, universitatile au abordat problemele geologice din domeniul bazinelor sedimentare si al sistemelor petrolifere, iar in domeniul „Exploatare”, problemele studiate s-au referit la rocile rezervor, proprietatile fizico-chimice ale fluidelor din zacaminte, umectabilitate, neuniformitate, tehnologii de exploatare. Caracteristica strategica in managementul activitatii cercetare-dezvoltare, din acea perioada, a fost dominanta relatiei „Universitate – Institut tehnologic – Unitate operativa (Productie)”. Desi nu a functionat perfect, aceasta „dominanta” a condus la cele mai performante rezultate obtinute de “upstream-ul” industriei petroliere din Romania.
Situatia actuala in domeniul cercetare-dezvoltare
Din anul 1990, activitatea de cercetare-dezvoltare in sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere din Romania se desfasoara intr-un cadru mult mai complex. In general, structura programelor R&D are la baza solicitarile companiilor petrolifere, in principal OMV Petrom SA – membru OMV Grup si Romgaz SA Medias, societati care detin primele locuri in sectorul explorare-exploatare din Romania. Activitatea de cercetare-dezvoltare s-a deplasat, treptat, spre universitati si companii sau societati private specializate (de exemplu: Prospectiuni SA, Schlumberger, Atlas GIP SA s.a.). A urmat o scurta perioada de colaborare cu institutii importante, pentru rezolvarea unor probleme cu impact asupra sectorului „Exploatare”: “l’Institute Française du Pétrole” – Franta, “Petroleum Recovery Institute” – Canada, “M.I. Drilling Fluids” – S.U.A. s.a. Intr-un timp scurt, forajul s-a privatizat, societatile infiintate preluand si o mare parte din obiectivele cercetare-dezvoltare din domeniul tehnologiilor si echipamentelor.
Pana la privatizarea Petrom, in anul 2004, I.C.P.T. Campina a continuat programul de activitate integrata explorare-exploatare, participand, cu un aport important, la mentinerea si chiar cresterea productiei, care a inregistrat o surprinzatoare cadere in circa doi ani (1989-1991): 2,5.106 t titei si 5,5.109 Sm3 gaze. In anul 1993, a achizitionat sistemul integrat WINGS (Western Atlas Software) pentru modelarea zacamintelor, asigurand o fundamentare mai riguroasa solutiilor recomandate pentru exploatare. Tot in anul 1993, a fost redotat „Laboratorul de analize carote” cu aparatura moderna (“Edinbugh Petroleum Services”), iar in anul 1995, instalatia pentru analiza comportarii titeiului in conditii de zacamant, prin scaderea treptata a presiunii, „tip Hügel”, a fost inlocuita cu o instalatie moderna, “Raska-2370”, fara mercur.
Sectorul „Explorare” a continuat, prin studii complexe, sa identifice “prospect-urile” cu perspective. Rezultatul acestor studii a ajutat la stabilizarea productiei de titei si a condus la cresterea productiei de gaze cu circa 2.109 Sm3, in perioada care a urmat. In domeniul industriei gazelor naturale, Romgaz SA Medias are strategie proprie in activitatea de cercetare-dezvoltare. Incercarile de explorare adanca in Bazinul Transilvaniei, singuri sau in cooperare cu Shell, deocamdata, sunt fara rezultate economice. Rezultatele stiintifice sunt in patrimoniu propriu si suntem convinsi ca vor fi utilizate, la momentul oportun, pentru continuarea cercetarii.
Celelalte societati petroliere, inclusiv Rompetrol SA, isi desfasoara activitatea pe perimetre singulare. Succesul intr-un cadru restrans este intamplator. Problema acestor societati este nivelul „riscului” la care isi desfasoara activitatea.
In domeniul „forajul sondelor” activitatea de cercetare-dezvoltare s-a axat pe urmatoarele directii: perfectionarea tehnologiei de sapare a sondelor si drenelor orizontale; realizarea unor aditivi pentru fluidele de foraj si obtinerea pastelor de ciment pentru sondele de mare adancime si a sondelor cu pierderi.
In extractia petrolului realizarile cercetare-dezvoltare se refera la urmatoarele probleme: introducerea pompelor cu cavitati progresive; elaborarea unor noi tehnologii de completare a sondelor orizontale; realizarea unui gel de fisurare hidraulica pe baza de polimeri reticulari (“Polkalcolgel”); elaborarea unor tehnologii de fisurare hidraulica a rocilor rezervor de mediu si mare permeabilitate; elaborarea unor tehnologii de stimulare a colectoarelor depletate cu spume neutre si acide; elaborarea de tehnologii si noi aditivi chimici pentru tratarea titeiurilor.
O realizare, cu mare rezonanta mondiala, din aceasta perioada, o reprezinta realizarea I.C.P.T. Campina „elaborarea de tehnologii si echipamente (dispozitive magnetice) pentru reducerea depunerilor de cruste si parafina in tevile de extractie si in liniile de amestec de la suprafata”, care a constituit subiectul unui brevet („colectiv V. Truica”), premiat la Geneva in anul 2009.
In sectorul „Exploatare” s-a promovat un concept modern care a avut si in Romania un rezultat favorabil: “Integrated Reservoir Management” (I.R.M.). Respectand principiile acestui concept [2], s-a continuat perfectionarea modelelor de zacamant si s-a extins modelarea rezervoarelor, pana la limita maxima a capabilitatii aparaturii din dotare.
Luand in consideratie rezultatele unui “screening” sever al elementelor hotaratoare, proiectele de exploatare au recomandat cele mai eficiente variante de exploatare pentru punerea in valoare a rezervelor unui zacamant sau camp petrolifer.
Treptat insa, activitatea integrata explorare-exploatare, considerata de multi specialisti ca cea mai eficienta, s-a dizolvat. In prezent, I.C.P.T. Campina, institutie a carei titlu nu mai reflecta integral activitatea din trecut, se preocupa de analize (roci rezervor, fluide) si aspecte legate de conditiile de mediu din industria petroliera, proiectele de exploatare, din fazele de pre-fezabilitate, fezabilitate si definitiva (“conceptual design”), precum si cele de urmarire periodica a evolutiei exploatarii fiind elaborata de societati private.
Privire spre viitor in activitatea de cercetare-dezvoltare
Evolutia strategiei in activitatea de cercetare-dezvoltare in sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere este urmarita si analizata cu mult interes pe plan mondial [8, 9, 10, 23]. In general, in ultimul timp, s-a remarcat o descrestere continua a acestei activitati in interiorul marilor companii petroliere si un transfer, cu o crestere a preocuparilor in domeniul R&D, spre companiile de servicii [10]. Aceste schimbari in strategia dezvoltarii activitatii de cercetare-dezvoltare in “upstream-ul” industriei petroliere promoveaza implicarea universitatilor, laboratoarelor particulare si guvernamentale in toate aspectele cercetarii-dezvoltarii din industria petroliera. Se intrevad modificari conceptuale fundamentale si in formarea cadrelor cu pregatire superioara. Epoca specializarii (inguste) adanci a trecut. Supravietuirea in „piata globala” impune interesul pentru cadre bine pregatite in toate tehnologiile, aplicate, obisnuit, in sectorul respectiv si o accentuata promovare interdisciplinara, geologie, geofizica, inginerie de petrol, fizica, chimie, matematica, protectia mediului, tehnica de calcul s.a.
Activitatea de cercetare-dezvoltare in Romania
Sansele pentru activitatea de cercetare-dezvoltare interdisciplinara din sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere din Romania sunt deosebit de favorabile. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti pregateste cadre care primesc cunostintele necesare pentru a excela rapid, in conditii favorabile, in toate tehnologiile. Promovarea unei relatii mai stranse cu „productia” poate favoriza crearea unor centre de elaborare si aplicare rapida a unor studii realizate pentru rezolvarea unor probleme importante din santierele petroliere.
Tot mai multi observatori si analisti remarca o modificare in ordinea mondiala, evidentiata printr-o miscare de la „Modern” la „Era Cunoasterii”. In aceste conditii, responsabilitatea pentru pregatirea cadrelor de specialitate devine foarte mare. Desi accentul cade asupra universitatilor, companiile petrolifere nu vor putea neglija perfectionarea continua a personalului propriu.
In Romania, pana in prezent, nu s-au stabilit competente pentru o institutie care sa efectueze, periodic, sinteze pe baza informatiilor obtinute de societatile petroliere care activeaza in sectorul explorare-exploatare. In perioada interbelica, aceste sinteze erau realizate de Institutul Geologic al Romaniei. Analizand situatia actuala, cunoscand modul cum a evoluat activitatea cercetare-dezvoltare in “upstream-ul” industriei petroliere din Romania, consideram ca aceasta problema, de importanta nationala, trebuie integrata in strategia economica a statului. Problemele resurselor si rezervelor de hidrocarburi ale Romaniei sunt de importanta strategica [12]. Abordarea acestei probleme nu se face, nicaieri in lume [13], limitat la principiile aplicate altor ramuri sau subramuri industriale. Industria petroliera are un management caracteristic, propriu. Neglijarea modului de abordare a acestui management se plateste scump [13].
Raportand „viitorul” la experienta realizata, in „trecut” si „prezent”, apreciem, ca realizabile relativ mai rapid, urmatoarele directii de continuare a activitatii cercetare-dezvoltare in sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere din Romania:
- sinteza informatiilor geologice si geofizice in Institutul Geologic al Romaniei, cu o stransa colaborare cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si universitatile cu preocupari in acest domeniu, analizele in laboratoare particulare si proiecte in universitati si/sau societati specializate;
- reintroducerea in circuitul relatiei dominante, caracteristica fostei „scoli romanesti petroliere”, a formei de succes: „Universitate – Institut tehnologic – Unitate operativa (Productie)”, cu un management perfectionat.
Se stie ca activitatea de cercetare-dezvoltare este costisitoare si necesita un personal specializat, cu aptitudini deosebite pentru stiinta si tehnologii, cu imaginatie si daruire pentru rezolvarea problemelor complicate ale “upstream-ului” industriei petroliere. In Romania, au fost, mai sunt si speram sa avem si in viitor cadre capabile sa faca fata preocuparilor din sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere. Dar, organismele abilitate ale statului trebuie sa decida unde se for efectua, cu precadere, activitatile de cercetare-dezvoltare pentru “upstream-ul” industriei petroliere din Romania, in universitati, in laboratoarele societatilor nationale sau in companiile de servicii petroliere. Indiferent unde se vor efectua aceste activitati, statul va trebui sa participe cu un sustinut sprijin material.
Sugestii pentru obiective de viitor
In activitatea de cercetare-dezvoltare din sectorul explorare-exploatare al industriei petroliere din Romania exista o situatie paradoxala. S-au efectuat nenumarate studii pe diferite campuri petrolifere, dar nu exista, in prezent, o situatie clara asupra perspectivelor zacamintelor considerate „mature”. In primul rand, cunoscand faptul ca majoritatea campurilor petrolifere „mature” au fost insuficient cercetare, se impune clarificarea situatiei acestor campuri. Prin urmare, este necesar sa se stabileasca volumul forajului de evaluare pentru aprecierea posibilitatilor reale ale acestor campuri petrolifere.
Multe din zacamintele de petrol au fost si continua sa fie exploatate sub actiunea mecanismului natural. Este un moment extrem de prielnic pentru a evalua performantele acestui mecanism pentru fiecare zacamant si pe total camp petrolifer, facand recomandari de imbunatatire a eficientei exploatarii. In anii care au trecut, au fost si inca mai sunt aplicate procese de crestere a recuperarii titeiului din anumite zacaminte. Eficienta unora dintre procese este cunoscuta ca discutabila. Se impune o reanalizare obiectiva. “Screening-ul”, aplicat mai mult sau mai putin realist, ar trebui reanalizat. Sunt multe zacaminte cu procese, pe care s-ar putea interveni cu masuri favorabile. Viitorul stimuleaza mult interesul pentru aplicarea de noi tehnologii si tehnici de marire a recuperarii in conditii economice. Aceasta perspectiva impune necesitatea pentru un “expert system”.
Pentru cresterea eficientei proceselor de exploatare sunt necesare tehnici imbunatatite pentru o descriere si o mai buna intelegere a fenomenelor fizico-chimice din zacaminte.
Un aspect mai putin abordat in activitatea de cercetare-dezvoltare se refera la procese si mediu. Se considera necesara, pentru o mai precisa descriere a acestora, realizarea unor fundamentate modele matematice. In forajul sondelor se intrevad inovatii deosebite. Pentru marirea eficientei forajului se intrevede o dezvoltare locala (regionala) a unui “expert system”. Un salt tehnologic deosebit va fi insa realizat prin introducerea sistemului de „foraj si perforare” cu laser.
In extractie, preocuparile pe plan mondial sunt uimitoare [10]:
- utilizarea unui “expert system” pentru remedierea problemelor din gaura sondei;
- “smart wells”, asigurand controlul sondei fara interventie de la suprafata;
- “artificial intelligence systems” pentru controlul proceselor stohastice;
- materiale noi pentru combaterea coroziunii;
- tehnici si metode noi pentru controlul nisipului;
- tehnici si metode noi pentru reducerea impuritatilor (apa-titei);
- “expert-system” pentru optimizarea productiei;
- modele de analiza a riscului in strategiile de productie, s.a.
Extinderea problemelor din activitatea de cercetare-dezvoltare in sectorul „Explorare”, prin readucerea in discutie a multiplelor probleme neelucidate legate de sistemele petrolifere din principalele unitati tectonice ale Romaniei, posibilitatile de reinterpretare a modelelor geologice a multor campuri petrolifere prin utilizarea seismicii 3-D si saparea unor sonde de evaluare, arata dimensiunea reala a perspectivei acestei activitati, in cazul in care ne vom apleca cu responsabilitate pentru stabilirea strategiei si redimensionarea acestei activitati.
Stefan-Traian Mocuța, carte de vizita
Dr.ing Stefan-Traian Mocuța este absolvent al Institutului de Petrol si Gaze, Bucuresti, in anul 1956. A obținut titlul de doctor in geologie, din partea Institutului de Petrol, Gaze si Geologie, Bucuresti, in anul 1970, cu o teza din domeniul geologiei petrolului. A desfasurat o activitate profesionala de peste 40 de ani, in domeniul geologiei zacamintelor petrolifere, in cadrul Institutului de Cercetari si Proiectari Tehnologice, Campina, obținand in timp toate gradele stiințifice, pana la cercetator stiințific gradul I, si deținand diferite funcții de conducere, pana la cea de director, in perioada 1990–1994. De peste 10 ani este cadru didactic asociat al Universitații Petrol-Gaze Ploiesti. Este membru SPE si a facut parte din “European Steering Committee” pentru marirea factorului de recuperare a țițeiului.
